Metodologie

Background

În general, indicatorii financiari sunt dificil de citit, înțeles şi evaluat. Acesta este principalul motiv din care reprezentanții sferei publice și ai mass-media nu sunt interesați să monitorizeze sau să evalueze performanţa atinsă de întreprinderile de stat/municipale. Experienţa Slovaciei denotă faptul că prelucrarea şi publicarea acestor date într-o manieră simplă şi inteligibilă (cu posibilitatea de a compara rezultatele performanţei întreprinderilor cu anumite valori de referinţă) poate atrage atenţia publicului şi a presei, intensificând presiunea asupra întreprinderilor pentru ca acestea să-şi sporească eficienţa. Rezultatele activităţii acestui proiect pot fi utile pentru politicieni în calitate de sursă de informaţii pentru compararea şi evaluarea lucrului consiliilor de administraţie ale întreprinderilor, cât şi pentru evaluarea tendinţelor marcate în performanţa financiară a întreprinderilor, urmărind evoluţia sau involuţia acestei performanţe. Fiind conştienţi de necesitatea de a responsabiliza Guvernul şi Parlamentul, cetăţenii ar trebui să dispună de instrumentarul necesar în acest scop.

Bunăstarea cetăţenilor este afectată de modul în care proprietăţile publice sunt gestionate de întreprinderile de stat şi municipale. Republica Moldova, la fel ca şi alte ţări, după declararea independenţei a preluat controlul asupra unor mari pachete de acţiuni din economia naţională, menţinând această practică până în prezent. Fiind pe deplin conştienţi de riscurile asociate gestionării vicioase a bunurilor proprietate de stat, cum ar fi scandalurile recente aferente furtului de mijloace financiare din “Banca de Economii” controlată de stat şi hotărârile opace şi defectuoase luate de diferite întreprinderi de stat, am elaborat această metodologie în vederea evaluării stabilităţii financiare a întreprinderilor vizate într-o manieră mai complexă.

Întreprinderile de stat şi municipale din Republica Moldova sunt reglementate în special de câteva legi, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

  • Legea cu privire la întreprinderea de stat adoptată în anul 1994. În 2017 Guvernul a înaintat un noi proiect de lege cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, însă, regretabil, noua lege nu abordează principalele probleme aferente întreprinderilor de stat, cum ar fi următoarele: nu sunt definite sectoarele şi scopul finanţării întreprinderilor de stat; nu se observă nicio schimbare importantă în ceea ce priveşte responsabilizarea conducerii întreprinderilor de stat; nu sunt stabilite cerinţe profesionale faţă de conducere, iar cerinţele în raport cu alegerea conducerii nu sunt transparente; nu există delimitare şi specificări în legătură cu procedurile de achiziţionare;
  • Legea privind administraţia publică locală adoptată în anul 2006;
  • Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale adoptată în anul 1999. Mai mult decât atât, este important de menţionat faptul că Agenţia Proprietăţii Publice reprezintă instituţia de stat în sarcina căreia este pusă monitorizarea bunurilor publice, inclusiv pachetele de acţiuni în cadrul întreprinderilor existente sau al celor create de la zero de organizaţii locale şi de stat.

Selectarea întreprinderilor de stat

Ne-am propus să analizăm întreprinderile de stat din diferite sectoare în funcţie de mărimea lor, de activele disponibile numai în cazul în care valoarea acestor active depăşeşte 1 milion de lei şi dacă cota statului în capitalul social al întreprinderii depăşeşte 51%. Procesul de selectare va fi realizat în conformitate cu informaţiile prezentate de Agenţia Proprietăţii Publice care deţine registrul patrimoniului public (întreprinderile aflate în proprietatea statului şi a organizaţiilor municipale), registrul respectiv fiind actualizat anual. Informaţiile despre cota statului în capitalul social al societăţilor pe acţiuni şi despre întreprinderile de stat au fost colectate de la Agenţia Proprietăţii Publice, datele reflectând situaţia din anul 2017.

Întreprinderile de stat care întrunesc criteriile menţionate mai sus au fost sortate după valoarea totală a activelor, fiind selectate pentru analiză 50 dintre cele mai mari întreprinderi.

Datele vor fi colectate din 3 situaţii financiare (Bilanţul contabil, Contul de profit şi pierderi şi Declaraţia privind fluxul de numerar) pe care întreprinderile sunt obligate să le producă pentru fiecare an financiar şi să le prezinte anual Serviciului Fiscal de Stat.

Definiţia indicatorilor

Vom analiza, preponderent, bilanţul (active şi pasive) şi raportul de profit şi pierderi (venituri şi cheltuieli) ale întreprinderilor de stat/municipale. Pentru fiecare întreprindere vom calcula un set alcătuit din 10 indicatori de bază de analiză financiară (cifrele şi indicatorii sunt descrişi mai jos). INEKO speră ca IDIS “Viitorul” să propună o metodologie extinsă şi indicatori suplimentari care să fie supuşi analizei în vederea obţinerii unui tablou mai amplu al performanţei financiare generale atinse de cele mai mari companii din Republica Moldova. Setul celor 10 indicatori financiari de bază va fi prelucrat astfel încât să fie determinat rating-ul global al întreprinderilor în ceea ce priveşte poziţia lor financiară (calcularea numerică a rating-ului va fi efectuată de către experţii din Slovacia). Aceeaşi indicatori vor fi calculaţi şi pentru întreprinderi de stat şi private selecte din Slovacia (de către experţii din Slovacia) în scopul stabilirii unui nivel de referinţă care ar permite realizarea unui exerciţiu de comparare a întreprinderilor la nivel global.

Durabilitatea financiară a fost examinată prin prisma a 4 piloni: lichiditatea, profitabilitatea, indicatorii efectului de levier, activitatea.

Indicatori de lichiditate

Lichiditatea curentă: Active circulante ÷ Datorii curente
Lichiditatea rapidă sau testul acid: (Numerar + Valori mobiliare tranzacţionabile + Creanţe) ÷ Datorii curente
Capacitatea de plată: Numerar ÷ Datorii curente

Indicatori de profitabilitate

ROA – Rentabilitatea activelor: Profitul net ÷ Active totale
ROE – Rentabilitatea capitalului propriu: Profitul net ÷ Capital propriu
ROS – Profitul din vânzări: Profitul net ÷ Vânzări

Indicatorii efectului de levier

Indicatorul Datorii totale în raport cu Active totale: Datorii totale ÷ Active totale
Indicatorul Datorii în raport cu EBITDA: Datorii totale / EBITDA

Indicatori de activitate (gestiune)

Rotaţia capitalului de lucru: Vânzări nete÷ (Active circulante - Datorii curente)
Rotaţia creanţelor: Vânzări nete÷ Creanţe

Lista datelor necesare pentru setul de bază de indicatori financiari

  • Active totale;
  • Active circulante;
  • Numerar;
  • Valori mobiliare tranzacţionabile;
  • Creanţe;
  • Capital propriu;
  • Profitul net;
  • Datorii totale;
  • Datorii curente;
  • Vânzări;
  • Vânzări nete;
  • EBITDA (profitul înainte de deducerea dobânzilor, a impozitelor, a deprecierii și a amortizării).

Calcularea rating-urilor individuale

Rating-ul întreprinderii pe o scală de la 0 la 10 a fost calculat pentru fiecare întreprindere de stat, an şi indicator. Astfel, 0 puncte reprezintă impactul cel mai dezastruos posibil, iar 10 puncte reprezintă impactul maximal al unui indicator concret asupra durabilităţii financiare.

Transformarea indicatorilor, utilizând scala 0 – 10

1. În cazul în care este stabilită limita de jos, limita de sus nu este stabilită şi valorile mai mari sunt mai acceptabile (cum sunt lichidităţile), transformarea va fi realizată în conformitate cu următoarele reguli:

  • Limita de jos (zero, de exemplu) reprezintă 0 puncte, o valoare suficient de mare (şi toate valorile de mai sus), numită M, reprezintă 10 puncte;
  • M este calculată folosind distribuţia tuturor celor 50 de valori ale unui indicator concret: valoarea maximă a tuturor valorilor fără valorile extreme
  • Valoarea intermediară (numită N) reprezintă punctajul corespunzător (numit S) pe scala de la 0 la 10: S = min(1, N/M) * 10;
  • Punctajul calculat la etapa de mai sus urmează a fi transformat folosind funcţia de utilitate corespunzătoare (de regulă, concavă): de exemplu, în cazul în care valorile lichidităţii curente sunt egale cu 1, 2, 4, 6, 9, 14, 20 şi 150, M = 20 (deoarece 150 este, evident, o valoare extremă). Însă o întreprindere de stat cu valoarea lichidităţii curente egale cu 5 trebuie să aibă un punctaj mai mare decât 2.5 (5/20*10), deoarece creşterea lichidităţii curente de la 10 la 11, de exemplu, are o utilitate mai mică decât o creştere de la 2 la 3, de exemplu. Pe baza valori lichidităţii curente este calculată baza corespunzătoare (numită B) a transformării logaritmice, iar ulterior toate lichidităţile curente sunt transformate logaritmic, utilizând baza B. În exemplul nostru, întreprinderea de stat cu lichiditatea curentă egală cu 5 va obţine un punctaj de circa 5.3.

2. În cazul în care este stabilită limita de jos, limita de sus nu este stabilită şi valorile mai mici sunt mai acceptabile (cum sunt datoriile), transformarea va fi realizată în-un mod similar celui din Exemplul 1:

  • Valoarea limitei de jos (zero, de exemplu) reprezintă 10 puncte, o valoare suficient de mare (şi toate valorile de mai sus) reprezintă 0 puncte;
  • Funcţia de transformare ar trebui să fie, la fel, concavă: de exemplu, diferenţa dintre datoria de 10% şi 40% este mult mai semnificativă decât diferenţa dintre datoria de 310% şi 340%.

3. În cazul în care ambele limite nu sunt stabilite cu valori apropiate de zero (cum este profitabilitatea), transformarea va fi realizată în conformitate cu următoarea regulă:

  • Valoarea zero reprezintă 5 puncte, o valoare pozitivă suficient de mare (şi toate valorile de mai sus) reprezintă 10 puncte, o valoare negativă suficient de mare (şi toate valorile de mai jos) reprezintă 0 puncte;
  • Din nou, ar trebui utilizată transformarea concavă, însă nu pentru valoarea nominală a indicatorilor ci pentru valoarea absolută a acestora: de exemplu, în cazul în care întreprinderea A are o rentabilitate a activelor de 3% (pozitivă sau negativă) şi întreprinderea B are o rentabilitate a activelor de 30% (cu alte cuvinte, de 10 ori mai mare), punctajul întreprinderii A trebuie să devieze de la 5 mai mult decât 1/10 din devierea punctajului întreprinderii B.

4. Există 2 indicatori pentru care trebuie aplicată transformarea specifică:

a) Indicatorul Datorii/EBITDA: valoarea negativă a EBITDA nu indică neapărat o întreprindere „rea”; mai mult decât atât, acest indicator apreciază mai degrabă semnificaţia datoriei, dar nu a indicatorului EBITDA propriu-zis. Deci, transformarea va fi realizată în conformitate cu 2 reguli:

  • punctajul descreşte pe măsură ce datoria împărţită la valoarea absolută a EBITDA descreşte, cu alte cuvinte, valoarea absolută a datoriei împărţite la EBITDA respectă regula 2;
  • indicatorul EBITDA negativ este mai grav decât cel pozitiv (punctajul a fost împărţit la 2 în cazul în care EBITDA este negativ).

b) Rotaţia capitalului de lucru: funcţia de utilitate este discontinuă atunci când numitorul se apropie de valoarea 0. Numitorul este calculat după cum urmează: Activele circulante (CA) minus Datoriile curente (CL). Să presupunem că avem următoarea situaţie: CA = CL + 0.0001. Atunci CA - CL = 0.0001 şi indicatorul atinge valoarea pozitivă extremă (punctajul 10). În cazul în care modificăm CL cu 0.0002, atunci CA - CL = -0.0001 şi indicatorul atinge valoarea negativă extremă. Dat fiind faptul că modificarea marginală a unei valori nu poate rezulta în modificarea semnificativă a punctajului, ambele cazuri trebuie tratate în mod similar. Prin urmare, punctajul pentru Rotaţia capitalului de lucru ar trebui calculat aplicând principiul 1 pentru valoarea absolută a indicatorului.

Folosind cele 4 principii menţionate mai sus, pot fi transformaţi toţi indicatorii, atribuindu-le punctaje de la 0 la 10.

Aplicarea funcţiei de utilitate

Este evidentă necesitatea de aplicare a funcţiei de utilitate concave sau convexe. Cu toate acestea, se impune necesitatea de a determina gradul de concavitate (sau convexitate) a funcţiei de utilitate. Concavitatea (ori convexitatea) este definită prin derivata a doua a funcţiei; prin urmare, trebuie aproximată derivata a doua la fiecare 50 de puncte. Iniţial, toate valorile sunt aranjate în ordine crescătoare. Ulterior, gradul de concavitate (ori convexitate) este definit de baza B a transformării logaritmice. B este calculat din următoarea ecuaţie:

(B - 1) / LN(B) = ((AVERAGE - MIN)/(MAX - MIN))^(-3/2) în cazul în care funcţia de utilitate este concavă,

(B - 1) / LN(B) = ((AVERAGE - MIN)/(MAX - MIN))^(3/2) în cazul în care funcţia de utilitate este convexă,

unde LN(B) este logaritmul natural şi AVERAGE, MIN şi MAX sunt valorile medii, minime si maxime ale tuturor celor 50 de valori ale indicatorului selectat pentru un an concret.

În cele din urmă, rating-ul R (0 – 10) este calculat după cum urmează:

R = 10 * logB (1 + (B – 1) * S / 10),

unde S este punctajul de la pasul 1.

Calcularea rating-ului general

În procesul de calcul al rating-urilor pentru toţi indicatorii şi toţi aii se iau în considerare ultimii 4 ani pentru a calcula rating-ul final pentru fiecare indicator, utilizând ponderea 4 pentru ultimul an, 3 pentru penultimul an, 2 pentru anul cu 2 ani în urmă şi 1 pentru anul cu 3 ani în urmă. Dat fiind faptul că în cazul nostru dispunem doar de datele pentru anii 2015 şi 2016, punctajul final pentru fiecare indicator este calculat după cum urmează (4 * [valoarea din anul 2016] + 3 * [valoarea din anul 2015]) / 7. În cele din urmă, indicele global şi subindicii acestuia pot fi calculaţi facil, înmulţind punctajul indicatorilor individuali cu ponderea lor corespunzătoare.

25 %Lichiditate8,33 %Lichiditatea curentă
8,33 %Lichiditatea rapidă (test acid)
8,33 %Capacitatea de plată
25 %Profitabilitate10 %Rentabilitatea activelor
5 %Rentabilitatea capitalului propriu
10 %Profitul din vânzări
30 %Indicatorii efectului de levier15 %Datorii totale/Active totale
15 %Datorii/EBITDA
20 %Activitate10 %Rotaţia capitalului de lucru
10 %Rotaţia creanţelor

Companiile de stat activează în sectoare economice importante, gestionând active importante pentru economia țării. Proprietarii finali ai companiilor de stat sunt contribuabilii. Prin urmare, eficiența gestionării acestor companii este o prioritate pentru societatea civilă și pentru cetățeni.

Portalul a fost creat cu suportul financiar al Programului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Portalul este parte a proiectului "Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Moldova" implementat de către organizație non-guvernamentală din Slovacia INEKO și de IDIS "Viitorul". Nici INEKO, nici IDIS "Viitorul" nu sunt responsabili pentru funcționalitatea deplină a portalurilor create de către INEKO, IDIS sau părți terțe, sau pentru corectitudinea informațiilor afișate pe portalurile create.